Daniel Focşa - istorie românească: décembre 2024

Daniel Focșa, Prăbușirea dictaturii regale. 3-6 septembrie 1940, Editura Eikon (colecția “Universitas”, seria “Istorie”), București, 2024, 124 pagini, 4 planșe cu imagini.

ISBN 978-606-49-1257-2

“Erodarea imaginii regelui Carol al II-lea a progresat o dată cu gafele, greşelile şi crimele pe care în final le-a înfăptuit, spre sfârşitul domniei şi al regimului.

Răbufnirea din primele zile ale lunii septembrie 1940 era previzibilă. Întreaga propagandă, de-a lungul unui deceniu, paradoxal, nu a făcut decât să pregătească – prin supra-saturare – reacţia produsă după prăbuşirea regimului. Domnia lui Carol s-a sfârşit, nu mai puţin aventuros decât a debutat, printr-o fugă din ţara în care a lăsat, finalmente, un gust amar.” (Daniel Focșa)

„Nu ne cunoaștem decât din scris și de pe Facebook, dar cu toate acestea l-am perceput ca pe un om extrem de civilizat, posesorul unei educații impecabile, generos, rafinat și aflat departe de zumzetul detestabil al "bisericuțelor" specifice lumii culturale din România. Așa cum se și definea undeva, Daniel Focșa este un istoric "independent", termen prin care eu am înțeles că este vorba despre un personaj apreciat, dar în egală măsură incomod, pe care acele medii academic-universitare care dau tonul în prezent, îl mențin oarecum în afara perimetrului lor. Total ostil corectitudinii politice, Daniel Focșa este un intelectual de nuanță conservatoare (lipsit însă de orice exagerări sau aberații șovin-radicale), un gânditor creștin asumat și echilibrat, și în egală măsură un admirator al acelei Europe bătrâne și elevate, pe care spiritele superficiale de paradigmă neomarxistă ar numi-o "reacționară", fără a clipi din ochi. În cea mai nouă carte a sa, Daniel Focșa ne readuce în prim-plan reacția societății, a elitei politice și (mai ales) a presei din România, vis a vis de alungarea de la Putere a regelui Carol al-II-lea, la începutul lui septembrie 1940. Aparent, despre acest subiect s-a scris foarte mult și s-ar putea umple cu ușurință, o uriașă încăpere. Cu toate acestea, în spatele citatelor din presa timpului, descoperim talentul de veritabil regizor al autorului, care prin intermediul acestor adevărate montaje mass-media, ne oferă o micro-radiografie a metamorfozelor spiritului public românesc. Un seismograf care se mișcă necontenit și care nu generează întotdeauna istoricului, surprize plăcute. Ziariști sau politicieni (care până mai ieri înălțau osanale monarhului răsturnat de la Putere) devin peste noapte cei mai zeloși critici ai săi, excepțiile fiind rare. (…) Bref: o carte care reconfirmă atât vocația de istoric perspicace, dar și de înzestrat condeier al lui Daniel Focșa, un om care ar merita din plin să facă parte, fie din componența unei Facultăți de Istorie, sau al unui Institut de cercetare, de profil. Măcar pentru seriozitatea, onestitatea și pasiunea cu care își abordează subiectele, dar și pentru ceea ce a scris și publicat până acum, în contrast cu atâtea figuri academico-universitare, snoabe, închipuite, penibile, de o sterilitate științifică și o mediocritate intelectuală exasperantă.” (prof.univ.dr. Cristian Sandache)

Cuprins:

Introducere

I. Imaginea regelui Carol al II-lea și adversarii ei. Septembrie 1940

II. În culisele Palatului Regal

III. Schimbarea regimului politic reflectată în presa centrală

1. Carol al II-lea, marele vinovat

2. Camarila, responsabilă de dezastrul țării

3. Un antisemitism virulent în paginile „Neamului Românesc”

4. Condamnarea morală a lui Nicolae Iorga

5. Cazul ziarului “România”

6. Cuziștii

7. Liberalii și țărăniștii